Când este Paștele în 2025 și cum să-l sărbătorim: tradiții și simboluri

Ce dată este Paștele în 2025?

După separarea dintre creștinii ortodocși și catolici, Paștele a început să fie sărbătorit de două ori pe an. Sărbătoarea este determinată de poziția lunii și a soarelui. Catolicii sărbătoresc Paștele conform calendarului gregorian, în timp ce creștinii ortodocși calculează data sărbătorii conform calendarului iulian. Prin urmare, Paștele cade la o dată diferită în fiecare an. În 2025, Paștele catolic va fi pe 21 aprilie, în timp ce creștinii ortodocși îl vor sărbători pe 28 aprilie.

Video „Paște: Ritualuri și tradiții”

Acest videoclip vă va învăța despre principalele ritualuri și tradiții ale sărbătorii luminoase de Paște.

Istoria și esența sărbătorii

Paștele este o sărbătoare creștină, dar originile sale se află în istoria poporului evreu, care are propria sărbătoare, Paștele. Biblia povestește cum Dumnezeu i-a ajutat pe evrei să se elibereze din 430 de ani de sclavie în Egipt, poruncindu-i lui Moise să-și conducă poporul. Conform Scripturii, faraonul a refuzat să-i lase pe evrei să plece, ceea ce a dus la cele Zece Plăgi ale Egiptului. Cea mai teribilă a fost pedeapsa finală: fiecare întâi născut din Egipt urma să moară, inclusiv animalele.

Pentru a preveni pedepsirea întâilor născuți evrei, fiecare familie trebuia să gătească la foc un miel de un an, fără cusur, și să-l mănânce repede întreg, cu mirodenii și pâine nedospită. Stâlpii ușilor și buiandrugii caselor lor trebuiau unși cu sângele lui.

După nenorocirea care li s-a abătut, faraonul le-a permis evreilor să părăsească Egiptul.

Din ziua aceea, Dumnezeu le-a poruncit evreilor să sărbătorească Paștele (cuvântul ebraic pentru „a trecut peste”, adică Cel Atotputernic nu a atins casele evreilor în timpul exterminării întâilor născuți) în fiecare an, comemorând eliberarea Sa. De atunci, Paștele a devenit cea mai importantă sărbătoare evreiască.

Imaginea Paștelui din Noul Testament este interpretată astfel: mielul este un prototip al lui Isus Hristos; așa cum evreii au fost odată eliberați din sclavie prin moartea unui miel, tot așa Hristos a murit pentru noi, ispășind păcatele fiecărui om cu sângele său.

Obiceiuri și tradiții

Conform tradițiilor pascale din vechime, fetele urcau în turnul clopotniței și sunau clopotul - oricine suna cel mai tare promitea o recoltă abundentă de in. Persoanele care lipseau de la biserică în Săptămâna Mare puteau fi stropite cu apă. În unele sate, credincioșii încă merg din ușă în ușă cântând cântece de laudă lui Isus, în timp ce gazdele invită oaspeții în casele lor și îi tratează cu generozitate.

Cunoscuta tradiție a vopsirii ouălor de găină pentru Paște este învăluită în legendă. O legendă spune că, după învierea Mântuitorului, ucenicii au dus vestea bună din casă în casă. Maria Magdalena, o adepta a lui Hristos, a decis să-l informeze pe împăratul Tiberius însuși. Cu toate acestea, era interzis să se apropie de el fără un dar în mână. Așa că femeia a luat un ou de găină și, intrând în prezența împăratului, a exclamat: „Hristos a înviat!” Împăratul, râzând, a răspuns că va crede vestea dubioasă doar atunci când coaja oului își va schimba culoarea. Chiar în acel moment, s-a produs o minune: coaja s-a înroșit. Împăratul nu a putut decât să exclame uimit: „Adevărat a înviat!”

Mulți cred că tradiția vopsirii ouălor de găină pentru sărbătoare își are originea în acea perioadă. Astăzi, ouăle decorative de Paște sunt realizate din lemn, sticlă, ciocolată, zahăr și chiar aur.

Pregătirile pentru sărbătoare încep în avans. Săptămâna precedentă sărbătorii se numește Săptămâna Mare. În Joia Mare, credincioșii se trezesc înainte de răsăritul soarelui și se scaldă pentru a se curăți de toate păcatele și abia apoi merg la biserică. Apoi încep să vopsească ouă și să coacă prăjituri de Paște.

Sâmbătă seara, toți credincioșii, îmbrăcați în hainele lor cele mai bune, merg la biserică pentru priveghiul de toată noaptea. După ce clopotele termină de sunat, începe procesiunea, simbolizând călătoria Bisericii către Mântuitorul înviat. În sunetul clopotelor și cântecelor, aceștia înconjoară biserica de trei ori. După ce postul se termină în timpul sărbătorii, credincioșii își rup postul la biserică sau acasă.

Simboluri

Ouăle pictate și prăjitura de Paște (kulich) sunt cele mai comune atribute ale sărbătorii.

În mod tradițional, după postul dinaintea sărbătorilor, primul lucru care se mănâncă este un ou sfințit în biserică. Se numește „krashenka” sau „pysanka” (un „ou pictat”) deoarece ouăle sunt decorate cu diverse culori și modele frumoase cu o zi înainte. Aceste ouă sunt schimbate în mod tradițional cu prietenii pe tot parcursul săptămânii de Paște. Culoarea roșie simbolizează sângele lui Hristos.

Joi, trebuie pregătit un kulich dulce cu brânză de vaci, care trebuie sfințit sâmbătă în biserică. Kulich-ul simbolizează peștera în care a fost înmormântat Hristos. Mărturisește jertfa Mântuitorului, care a împăcat pe Dumnezeu cu omul.

Kulich-ul de Paște (prăjitura de Paște) simbolizează consumul de pâine de către Hristos și discipolii săi înainte de răstignire, pentru ca aceștia să creadă în învierea sa. Această prăjitură simbolică este făcută din aluat cu drojdie.

Pentru unele culturi, iepurele este simbolul Paștelui. În ajunul sărbătorii, magazinele sunt umplute cu dulciuri în formă de acest animal, simbolizând prosperitatea. Modele cu tematică de iepuri împodobesc fețe de masă, șervețele și farfuriile. Oameni îmbrăcați în costume de Paște se plimbă pe străzi.

În unele țări, mielul de Paște, o amintire a jertfei lui Iisus Hristos, este simbolul sărbătorii. În timpul sărbătorii, oamenii își decorează casele cu figurine de oi, iar mielul la cuptor este felul principal de mâncare de pe masă.

Un alt simbol este o coroană sau un buchet de flori, care indică viața veșnică.

Paștele este și o sărbătoare de primăvară, simbolizând trezirea tuturor ființelor vii. Așadar, un buchet simplu de flori proaspete poate fi un cadou minunat pentru prieteni.

Cum să te pregătești și cum să sărbătorești

După slujba de dimineață, tuturor celor pe care îi întâlnesc li se spune: „Hristos a înviat!”, la care ei răspund: „Adevărat a înviat!”. După care, rudele sau cunoștințele se sărută de trei ori.

De Paște, trebuie să porți o ținută nouă, simbolizând începutul a tot ce este nou.

În această zi, se pune o masă bogată în tot felul de delicatese. Paștele este precedat de Postul Mare, care implică restricții alimentare și evitarea vizitelor. Rudele apropiate și prietenii se adună la masă. Mâncărurile simbolice, precum și plăcintele și fursecurile de Paște, sunt întotdeauna prezente. Mâncărurile din carne sunt o necesitate pe masa festivă.

Multe familii fac obiecte artizanale pentru sărbătoare și își decorează casele. Această activitate este adesea încredințată copiilor, care agață ghirlande de Paște, fac plicuri cu invitații de vizită și fac lumânări din coji de ouă.

În Polonia, de exemplu, se organizează festivaluri folclorice cu dansuri în cerc în jurul unui foc de tabără. Joia, femeile coc „mazuriki” și „babas” (bucăți de bab) din aluat dulce cu drojdie, cu diverse umpluturi. Umpluturile de marțipan și ciocolată sunt deosebit de delicioase.

Fiecare zi din săptămâna Paștelui se numește luminoasă (de exemplu, Luni luminoasă).

Semne de Paște

1. Oamenii se pregăteau pentru sărbătoare prin fapte bune. Se credea că a face bine celor defavorizați va îndepărta păcatul din suflet.
2. Conform legendei, când sună clopotul, trebuie să te speli primăvara pentru a te însănătoși.
3. În noaptea dinaintea sărbătorii, este o idee bună să te scalzi într-un izvor și să aduci niște apă acasă. Acest lucru ar trebui făcut în liniște, pentru a aduce prosperitate în casă.
4. Pentru a avea un an plin de succes, trebuie să întâmpini răsăritul de duminică afară.
5. Prăjitura de Paște coaptă după rețete vechi poate rămâne proaspătă timp de 40 de zile.

Indiferent de modul în care oamenii sărbătoresc Paștele, această sărbătoare înseamnă un singur lucru: Isus Hristos a murit pentru noi, pentru păcatele noastre, și a înviat pentru a ne da viață veșnică cu El în ceruri.