Cum să accelerezi creșterea castraveților în teren deschis

Ce este dăunător pentru castraveți?

Rețineți că prea mult îngrășământ cu potasiu va avea un impact negativ asupra capacității plantei de a absorbi azotul. Lăstarii vor deveni mai subțiri, iar frunzișul va deveni mult mai deschis la culoare. Excesul de azot va face ca tulpinile să se îngroașe, frunzișul să crească excesiv, iar coacerea fructelor va fi întârziată. Aceasta înseamnă că creșterea plantei va consuma toată energia care altfel ar fi fost folosită pentru coacerea fructelor. Fructele vor deveni din ce în ce mai mici, iar nitrații se vor acumula în ele. Castraveții vor deveni, de asemenea, sensibili la ciuperci, iar această cultură poate provoca intoxicații alimentare. Excesul de fosfor va provoca pete necrotice pe castraveți, iar planta va fi în permanență lipsită de apă.

Video: „Cum să plantezi corect castraveții în teren deschis”

Acest videoclip vă va arăta cum să plantați castraveții corect pentru a obține o recoltă bună.

Plantarea corectă a castraveților

Dacă decideți să le cultivați fără răsaduri, puteți folosi fie semințe uscate, fie semințe înmuiate. Semințele înmuiate vor crește puțin mai repede. Cu toate acestea, cel mai bine este să le întăriți înainte de plantare.

Atunci când sunt depozitate corespunzător, semințele pot dura până la 12 ani. În mod surprinzător, cele mai productive semințe sunt cele cu vârsta de 4-5 ani. Puteți folosi semințe pe care le-ați colectat din grădină, dar fiți conștienți că este posibil să nu crească la fel de bine ca cele cumpărate din magazin. Rețineți că semănatul semințelor de anul trecut este contraindicat, deoarece acestea nu vor produce o recoltă mare și nu vor crește foarte bine.

Pentru a vă asigura că castraveții prind rădăcini, trebuie să faceți următoarele:

• Înmuiere. Semințele sunt înfășurate în pânză și puse în apă timp de câteva zile.
• Întărirea înainte de semănat. Acest proces implică păstrarea semințelor într-un loc răcoros timp de aproximativ 2-3 zile înainte de plantare pentru a accelera creșterea lor.

Plantați imediat după fixarea cu ac.

Metoda răsadului are multe avantaje. Poți crește fertilitatea, iar în regiunile nordice, vei avea garantată o recoltă.

Rețineți că răsadurile ar trebui să aibă tulpini puternice, de maximum 20 cm înălțime, și internoduri scurte.

Castraveții se cultivă fără a fi culeși, deoarece devin sensibili la boli atunci când sunt transplantați. Semințele încolțite se seamănă în ghivece de plastic sau din turbă, care au fost acoperite cu pământ bogat în nutrienți și ținute la 25-27°C până la germinare. Dacă răsadurile sunt întinse, înseamnă că au nevoie de mai mult soare.

Când cultivați castraveți în aer liber, nu uitați să practicați rotația culturilor. Rețineți că castraveții se dezvoltă bine în locuri calde și însorite. Tratați gâtul rădăcinii cu nisip pentru a proteja castraveții de putregaiul rădăcinilor.

Dacă decideți să le plantați din semințe, puteți folosi fie semințe uscate, fie semințe înmuiate. Nu uitați să întăriți semințele pentru a asigura o recoltă bună în toamnă.

În teren deschis, transplantați semințele când temperatura solului atinge 15 grade Celsius. Pregătiți gropi de semănat la fiecare jumătate de metru. Semănați 4-5 semințe în fiecare groapă.

Odată ce răsadurile au apărut, acestea trebuie rărite pentru a crește supraviețuirea.

Udarea corectă

Udarea este crucială. Chiar și o ușoară uscăciune poate provoca amărăciune și randamente slabe.

Castraveții trebuie udați cu apă caldă, altfel va apărea putregaiul și cultura va muri. Pentru a păstra umiditatea solului, mulciți-l cu îngrășământ organic. Acest lucru va împiedica uscarea solului și va suprima buruienile. Rețineți că rădăcinile au nevoie și de aer. Udarea frecventă poate compacta solul nemulcitor, iar afânarea solului va deteriora rădăcinile.

Îngrășăminte

Rețineți că castraveții trebuie fertilizați de 3-7 ori pe sezon. Prima hrănire trebuie făcută cu următoarea soluție: 20 de litri de apă, 2 linguri de nitrofoscă și 2 căni de gunoi de pui.

A doua hrănire este cu 20 de litri de apă, 2 linguri de sulfat, apoi se diluează cu un litru de lupă. În medie, aveți nevoie de aproximativ 5 litri de soluție pe metru pătrat. Dacă lupă nu este disponibilă, o puteți înlocui cu substraturi.

Prevenirea bolilor și combaterea dăunătorilor

Pătarea măslinică este apariția unor pete mici care se dezvoltă în ulcerații. Castraveții sunt cel mai adesea afectați de această boală în timpul verilor reci.

Boala sclerotonică este apariția unei pelicule albe. Fructele devin flască, frunzele se ofilesc, iar planta moare. Toate acestea se datorează umidității scăzute și temperaturii aerului în teren deschis.

Mucegaiul praf este o peliculă de pe frunze. Pulverizați planta cu zeamă bordoleză la mijlocul verii. Se poate folosi și praf de semințe și suspensie.

Mucegaiul pufos este un tip de făină. Pentru ca infecția inițială să apară, este suficientă prezența umezelii pe frunze mai mult de șapte ore. Prin urmare, udarea trebuie făcută cel târziu la ora 16:00, ora locală, altfel frunzele pur și simplu nu se vor usca. Pe suprafața superioară a foliolelor apar pete galbene rotunde sau colțuroase, iar pe frunze și lăstari apare o peliculă albă. Pentru a elimina această problemă, mențineți umiditatea generală sub 80% și temperatura peste 22°C. Aplicați zeamă bordoleză dimineața sau seara, deoarece aceasta atacă frunzele și lăstarii, ucigând în cele din urmă castraveții.

Petele bacteriene apar sub forma unor pete unghiulare pe partea inferioară a frunzei. Picăturile se adună acolo dimineața și se usucă, formând un strat în jurul frunzelor de castravete. Fructele se acoperă cu pete mici, care au un impact negativ asupra randamentului. Zeama bordoleză poate ajuta și în acest caz.

Putregaiul rădăcinii. Poate fi de origine fungică sau bacteriană. Sursa infecției poate fi fie semințele infectate, fie solul contaminat. Factorii externi includ solul foarte rece sau foarte cald, acesta din urmă determinând dezvoltarea mai rapidă a bolii. Salinitatea poate fi, de asemenea, un factor. Puteți spune că un castravete este infectat prin ofilirea plantei pe vreme caldă. Începe cu întunecarea rădăcinii, putrezirea și incapacitatea de a susține creșterea plantei. Ulterior, aceasta moare. Pentru a vă proteja împotriva acestei boli, folosiți doar semințe curate sau tratate. Plantați în straturi de compost bine pregătite și practicați rotația culturilor. Fitosporin-M este un tratament util.

Pentru a preveni bolile, udați plantele cu această soluție: 2 litri de uree, puțin mangan, 6 g de sulfat de cupru și 6 g de acid boric la 20 de litri de apă. Ar trebui să faceți 8-9 astfel de pulverizări pe sezon.

Pentru a preveni bolile, puteți presăra castraveții și cu cenușă sau tinctură de tutun. Pulverizați-i cu o soluție de permanganat de potasiu la fiecare 1,5 până la 2 săptămâni. Rezultate excelente se obțin prin tratarea solului cu o soluție de 60 g de oxiclorură de cupru la 20 litri de apă. Solul uscat poate fi, de asemenea, dezinfectat prin udarea lui de două ori cu apă clocotită.

Afida pepenelui. Este cea mai frecventă în sud. Cu toate acestea, din cauza încălzirii globale și a serelor, acest dăunător este găsit în regiuni din ce în ce mai nordice în fiecare an. Poate provoca pagube semnificative doar atunci când formează colonii. Poate transmite boli de la alte plante. Afidele pepenelui cresc până la o dimensiune maximă de 3 mm. Larvele sunt galbene, apoi devin verzi și în final se înnegresc. La castraveți, acestea ies din interior. Întreaga generație se hrănește cu seva plantei, permițând coloniei să „ucidă” planta. Frunzele se ondulează și se usucă, ovarele se dezvoltă, iar lăstarii încetează să crească.

Iernează pe diverse buruieni, așa că o curățare temeinică a zonei este cea mai bună prevenție. Inamicul lor natural sunt buburuzele, așa că nu le alungați din oraș. Căutați-le pe un câmp, pădure sau parc și mutați-le în stratul de grădină. De asemenea, încercați să le pulverizați cu o soluție de săpun de rufe și tutun sau cu shag. Puteți încerca, de asemenea, să scăpați de ele cu o infuzie de coji de ceapă sau frunze de cartofi. Dacă nu ați permis coloniei să crească la dimensiuni amețitoare, acest lucru ar trebui să fie suficient.

Acarienii păianjen sunt invizibili, dar foarte comuni. De obicei, se așază pe spatele frunzelor, unde țes pânze. Se hrănesc cu sevă, arzând frunza, provocând apariția mai întâi a unor pete luminoase, apoi frunza devine marmorată și se usucă. Acarienii adulți pot ierna cu ușurință în resturi sau pur și simplu în sol. Dacă ratați apariția acestui dăunător, controlul său va fi dificil. Puteți elibera inamicul lor, Phytoseiulus, pe plantă, dar este aproape imposibil de găsit. Acesta este motivul pentru care grădinarii recurg la substanțe chimice.

Musca castraveților. Le place să-și depună ouăle în solul unde tocmai s-a aplicat gunoi de grajd. Musca în sine este mică, de până la 6-7 mm, și gri. Muștele în sine sunt inofensive, dar larvele pot provoca daune semnificative castraveților. Prin urmare, este recomandat să semănați castraveții în sol deja acoperit cu gunoi de grajd. De asemenea, afânați solul înainte de semănat și semănați semințele deja încolțite.

Tripși. Există mai multe subspecii de tripsi, dar cel mai frecvent trips care atacă castraveții este tripsul tutunului. Aceștia sunt de culoare maro sau galbenă și aproape invizibili, ajungând la o lungime maximă de 2,5 mm. Perforează frunzele, lăsând dungi, urme și necroză. Odată ce ajung la embrion, sug seva din acesta și alterează creșterea plantei. De asemenea, transmit boli. Pentru a vă proteja grădina de tripsi, îndepărtați buruienile și creați condiții favorabile pentru ca plantele de castraveți să crească rapid. Inspecțiile zilnice vor ajuta la detectarea tripsilor imediat ce apar. Inițial, puteți încerca să îi controlați cu o infuzie de usturoi.

După cum putem vedea din acest articol, este perfect posibil să accelerăm creșterea acestei legume minunate și populare. Totuși, nu exagerați. Udarea excesivă sau fertilizarea excesivă pot duce la consecințe complet inutile. Așadar, cultivați-vă castraveții și culegeți o recoltă abundentă!

Video: „Cum să udați corect castraveții”

Acest videoclip vă va arăta cum să udați corect plantele în teren deschis.