Cum să cultivi deliciosul pepene galben etiopian Honeydew

Descrierea soiului

Soiul de pepene etiopian de vârstă mijlocie, timpuriu, prosperă atât în ​​grădini, cât și în sere, permițând o extindere semnificativă a zonei sale geografice de creștere. Fructele se coc la 70-80 de zile după apariția primilor muguri. Pepenii galbeni strălucitori, acoperiți de un model continuu de plasă, sunt împărțiți în segmente în formă de pene mari. Coaja aspră este suficient de groasă și flexibilă pentru a fi depozitată bine și transportată ușor pe distanțe lungi. Aspectul pepenelui amintește foarte mult de un dovleac, în special de cel din care nașa a făcut trăsura Cenușăresei (descrierea soiului avertizează asupra dimensiunii mari a fructelor). Fructul cântărește în medie 3-4 kg, dar îl puteți crește cu ușurință până la 7 kg prin limitarea numărului de ovare.

Pulpa fructului este foarte ușoară, aproape albă, și are o aromă captivantă, suc abundent și o dulceață mieroasă. Semințele sunt numeroase, adăpostite într-o cameră de semințe de dimensiuni medii. Acest pepene este cel mai adesea consumat proaspăt. Pepenele etiopian formează tufișuri compacte cu viță de vie puternică. Frunzele sale au o formă distinctă de inimă, iar fructul este rezistent la arsuri solare, iubind lumina directă a soarelui și căldura.

Planta preferă solul neacid, fertil, suficient de ușor pentru a preveni stagnarea apei și a permite aerului să ajungă la rădăcini. Nu crește în soluri excesiv de argiloase sau nisipoase și nici în soluri saline. Acest soi nu este rezistent la bolile fungice și este sensibil la scăderile bruște de temperatură și vânturile reci. Feriga etiopiană preferă multă căldură, lumină și umiditate adecvată.

Caracteristici ale cultivării

În regiunile sudice, pepenii pot fi cultivați prin semănatul direct în grădină, dar majoritatea grădinarilor preferă metoda răsadului. Plantele sunt transplantate într-un strat de grădină sau în seră atunci când au 5-6 frunze adevărate, de obicei la aproximativ șase săptămâni după semănat. Plantarea trebuie făcută atunci când vremea este deja caldă și nu există amenințarea vremii reci pentru această cultură iubitoare de căldură.

Semințele de pepene trec printr-o etapă specifică de pregătire: trebuie dezinfectate, aruncate și ajutate să germineze. Pentru a face acest lucru, înmuiați semințele într-o soluție slabă de permanganat de potasiu timp de 30 de minute, apoi spălați-le în apă curată și caldă și înmuiați-le timp de 24 de ore în apă curată la o temperatură care nu depășește 25 de grade Celsius. După aceasta, continuați să lucrați cu semințele care rămân la fund; aruncați-le pe cele care nu s-au scufundat. Aceste semințe pot fi acum așezate în sol, dar uneori se așează pe o cârpă umedă pentru a încuraja germinarea, se păstrează într-un loc cald și se semănează atunci când apar muguri mici sau semințele abia încep să se deschidă.

Pentru a crește răsaduri, folosiți ghivece de turbă sau pahare de plastic cu diametrul de 10 cm și folosiți sol fertil, afânat și neacid. Așezați 3-4 semințe în fiecare recipient la o adâncime de aproximativ 5 cm și udați. Acoperiți cupele cu folie alimentară sau sticlă pentru a crea un efect de seră și lăsați-le într-un loc cald. După ce apar germenii, îndepărtați folia alimentară și expuneți cupele la lumina soarelui.

Fertilizarea începe după apariția primei perechi de frunze adevărate. Puteți folosi „Uniflor-bud”, pastă de plante sau îngrășăminte minerale complexe. Cheia este să evitați exagerarea concentrației; pentru aceasta, produsele sunt diluate mult mai mult decât este recomandat pe ambalaj.

Plantațiile trebuie amplasate la o distanță de cel mult 0,5 metri una de cealaltă pe un singur rând. Într-un loc deschis, însorit, de preferință adăpostit dinspre nord, puteți pregăti un strat cald prin îngroparea de humus amestecat cu pământ la o adâncime de aproximativ 50 cm. Săpați gropi deasupra solului, udați din abundență și, odată ce apa s-a absorbit, puteți planta răsadurile. Plantele trebuie plantate la nivelul frunzelor de cotiledon și așezați o movilă ușoară pe tulpini, astfel încât apa după udare (și udare doar la rădăcini) să se scurgă ușor, în loc să rămână lângă tulpină.

Pepenii ar trebui udați doar cu apă caldă, cel puțin nu mai rece decât temperatura aerului. După prima udare abundentă, se recomandă să așteptați mai mult de o lună, dar monitorizați starea solului - acesta ar trebui să se usuce (dar nu complet!) la nivelul rădăcinilor. Pe vreme uscată și caldă, este întotdeauna nevoie de mai multă udare decât pe vreme înnorată. Udați cu atenție pentru a evita udarea tulpinilor și a frunzelor și asigurați-vă că nu rămâne pământ umed sub viță de vie. Udarea trebuie oprită complet cu trei săptămâni înainte de recoltare pentru a preveni îmbibarea fructelor cu apă și pentru a le permite să absoarbă cantitatea necesară de zaharuri.

Pepenii au nevoie de mulți nutrienți, așa că de obicei se recomandă fertilizarea. Aceștia răspund bine la udarea cu pastă de iarbă verde, iar după legarea fructelor, aportul de potasiu trebuie crescut, așa că folosiți superfosfat și sulfat de potasiu. Presărați solul cu cenușă de lemn - aceasta acționează simultan ca un îngrășământ excelent, alcalinizează ușor solul, previne bolile și protejează împotriva dăunătorilor.

Un aspect important al îngrijirii pepenilor este formarea viței de vie. În general, se recomandă ciupirea pepenilor etiopieni după a șasea frunză. La vițele secundare de pepeni, creșterea este restricționată la trei frunze după ultimul fruct. Pentru soiurile cu fructe mici, se lasă patru până la cinci ovare pe fiecare viță, dar pentru pepenii etiopieni cu fructe mari, cel mai bine este să nu se lase mai mult de două. Ovarele în exces sunt îndepărtate când ajung la dimensiunea prunelor. Ciupiți vițele de vie după a treia frunză și apoi monitorizați-le pentru a vă asigura că nu cresc mai mult, îndepărtând vițele fără fructe, lăstarii în exces și ovarele. Acest lucru este necesar pentru a preveni risipa de energie a plantei și pentru a vă asigura că produce pepeni mari.

Fructele se recoltează după ce codița s-a uscat, când pielița a căpătat o culoare galben-însorit, iar aroma s-a răspândit în toată zona.

Combaterea bolilor

Mucegaiul praf, pătarea măsliniului și piciorul negru sunt toate probleme care pot afecta pepenii. Bolile fungice se răspândesc de obicei la mijlocul verii. Acestea pot fi controlate cu Zircon, Epin și Cytovid. Cultivatorii experimentați recomandă tratarea plantelor cu zeamă bordeleză, Fitosporin și Hom ca măsură preventivă. Este important să se evite udarea excesivă și temperaturile de îngheț.

Video: Plantarea unui pepene galben

În acest videoclip veți auzi sfaturi utile despre plantarea pepenilor.